luni, 22 februarie 2021

Elucubrație 100 - Călătoria spre mare

Unde e marea asta

De care îmi tot vorbești?

Se ajunge acolo cu trenul?

Dar cu avionul?

Dar cu piciorul?

Cum să nu?

Trebuie să se ajungă

Cumva la mare.


Văd bine că orice

Mijloc de transport

Pe care îl folosesc

Nu mi-e de-ajuns,

Nu mă duce la destinație.


Poate se ajunge cu

Mintea.

Dar cu imaginația?

Dar cu sufletul?

Cum să nu?

Nici așa nu se ajunge

La mare?

Nu se poate.

Doamne, m-am pierdut.

Sunt atât de pierdut.


Dar iată harta-mi.

Ea... privește pe geamul

Trenului care merge la mare.

Dar cu sufletul deja

Înoată în apă.

Ea va ajunge la mare.

Căci e în ambele călătorii

Deodată.

Am înțeles, Doamne,

Acum am înțeles.


Trăsura vieții

Nu se urnește din loc

Decât dacă trag la ea

Și calul cu logos

Care știe drumul

Și calul fără de logos

Care are puterea.




duminică, 14 februarie 2021

Elucubrație 99 - La distanțe și despărțiri

Ne desparte un deșert.

Ne desparte o lume.

Ne desparte un timp.

Ne desparte o mare de oameni.

Atâtea lucruri

Și atâtea locuri

Și atâtea vremuri

Ne despart.

Dar noi...

Noi suntem atât,

Atât de aproape.

Te port în mine

În fiecare lacrimă,

În fiecare zâmbet,

În fiecare amintire.

Buzele tuturor 

Femeilor

Au gustul buzelor tale.

Atingerea oricărei

Femei

E atingerea ta.

Te văd,

Te simt,

Te am,

În toate gândurile,

În toate lucrurile

Și în toți oamenii,

În toate locurile

Și în toate timpurile.

Te aștept oricât;

Fii cu oricine!

Eu te voi iubi

Smerit.

Mi-e de-ajuns

O clipă

Cu tine,

Fie ea și 

O clipa de lacrimi,

Ca să simt

Că am trăit

Întreaga mea viață

Alături de tine;

Prin tine...

O clipă, un moment,

O secundă.


Dă-mi un sărut

Și voi muri liniștit

În brațele

Amintirii tale...


miercuri, 10 februarie 2021

Elucubrație 98 - Ochi de privit, nu de văzut

Eu pot doar

Vedea

Cu ochiul meu.

Dar cu ochiul 

De la tine

Pot privi.

Am miopie.

Îmi mai trebuie 

Un ochi,

Doi,

Trei,

Mai mulți.

Am și astigmatism.

Toate privirile

Mi s-au pus în ochi

Și toți ochii

În privire.

Eu nu pot privi

Decât prin 

Ochiul alterității.

De văzut m-am săturat

Să văd.

Toată lumea vede.

Privește, e toamnă 

În ochiul meu.

Toamna mea nu se vede.

Toamna mea se privește.

Ah, am uitat.

Nu poți privi

Toamna-mi

Decât prin ochiul meu.

Dacă-ți place

Anotimpul ăsta,

Scoate-l din buzunar

Șterge-l de praf,

Scutură-l de scame

Și pune-l acolo

Deasupra buzelor

Cărnoase.

Și vezi-mi frunzele

Căzând...