Când li s-a împărțit fericirea
Celor născuți pe 18, primăvara,
La început de mileniu,
Eu nu am fost prezent.
Nu m-a invitat nimeni,
Nici nu mi-a făcut nimeni semn,
Nici măcar nu mi-a dat nimeni
De înțeles.
Aș fi venit și eu.
Pentru o bucățică de fericire.
O feliuță de pace.
Două grămăjoare de iubire.
Un pumn de nesingurătate.
Am ajuns acolo,
La locul faptei,
Din întămplare.
Mai târziu.
Mult. Mult mai târziu.
Mi-a rămas doar să văd
Ce au lăsat în urmă ceilalți.
Mie, acum, nu mi s-a mai cuvenit
Decât un loc
Să stau jos
La masa împărțirii.
Cuget. Cuget.
D-aia am ajuns filosof.
Cuget la masa unde s-a împărțit fericirea.
Doamne, Doamne, spune-mi te rog,
Spune-mi,
Că ai mai omis
De pe lista invitaților
Din orice zi
Un om.
Găsesc eu cuiele,
Cuvintele, vinurile, fumurile și clipele,
Să ne facem noi
Fericirea noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.