Uite cat e de pustiu aeroportul!
Nici macar scamele
Nu il mai populeaza.
Nimeni.
Nimeni.
Si nimic.
De cand am parasit noi demult
Aeroportul,
El a ramas pustiu
Ca sa ne astepte loial
Pana la urmatoarea
Calatorie.
Aeroportul,
La fel ca mine,
Are un ego puternic.
E aproape insuportabil.
Greu dezirabil- cel putin.
Nu se lasa usor contrazis.
Foarte greu il convingi
Sa te conduca unde vrei
Ca sa ajungi unde trebuie
La timpul potrivit.
De obicei te lasa in asteptare.
Pe banci reci.
Se mai aude vocea lugubra
A doamnei inregistrate
Care vorbeste o engleza
Stricata.
Se mai aude din departare
Si cate un scartait de adidasi.
Aeroportul e rece.
Aeroportul poate ca e chiar rau.
Aeroportul e trist, mai ales acum,
Cand nu esti aici, pe holurile lui,
Sa asteptam un zbor nebun.
Aeroportul e ca mine.
Singur, pustiu, zgomotos,
Pierdut, confuz, inspaimantat...
Dar fara el nu iti poti lua zborul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.