Poezii și gânduri aparținând lui Radu-Alexandru Dincă. Conținutul postărilor acestui blog nu poate fi copiat/folosit fără drept de autor.
duminică, 16 februarie 2020
Elucubrație 53
Da-mi un foc, stapane
Sau un zar pe care
Sa nu-l fi aruncat deja.
Da-mi o picatura de apa sfanta
Sa-mi astampar setea de sens.
Da-mi o urma de lumina
Sa stric bezna sufletului.
Da-mi pana si o ceasca
De ceai de pelin
Doar sa nu mai simt
Gustul plictisului.
Pune peste mine mana ta
Si ia-mi durerea.
Loveste-ma, da, loveste-ma
Daca asta imi trebuie
Ca sa ma trezesc.
Fa-mi vant de pe varful
Marsiliei
Doar sa simt ca traiesc
Cateva clipe.
Fa-mi ceva, stapane,
Doar sa simt ca ma simti.
***
O barca pluteste cu carma in apa
Si motorul in aer.
Un pescarus alearga pe
Asfalt.
Oamenii leviteaza.
Tigarile nu se ard pana la filtru
Niciodata.
Muzica lui Bach e surda.
Tarabanele alina sufletul omului.
Oamenii zambesc, ba chiar rad in hohote
Cand plang.
Atunci cand lacrimeaza le curge sange
Din ochi.
Indragostitii sunt legati cu lanturi
Unul de altul
Si au poze cu nuduri lipite pe haine.
Valurile marii se duc in larg
Si nu vin niciodata la tarm.
Muntii cresc, nu se erodeaza.
Ghetarii transpira...
Moartea nu mai colinda,
Ba colindă!
Si vrea alune invelite in caramel,
Iar eu nu am...
Gata criza!
Realitate.......
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.