luni, 24 februarie 2020

Elucubrație 54- Când vreau să dispar

De ce nu ne distrugem definitiv și
Ireversibil,
Noi, jucăriile stricate?
Rămânem pe-aici
Ne mai ridică
Oameni frumoși,
Fascinați de 
Stricăciunea noastră
Deșartă,
Dar ademenitoare.
Noi îi zgâriem pe memorie,
Le învinețim mintea cu
Ideile noastre
Și cu pretențiile noastre
Imposibile. 
Îi enervăm cu
Absențele noastre
De la viață.
Îi îndurerăm profund
Când le demonstrăm
În obositoare, repetate rânduri
Că suntem ireparabili.
***
Strică-ne! Strică-ne de tot!
Să nu mai rănim pe nimeni!
Să nu mai bem și veninul
Durerii altora.
Căci oricum plesnim
De boala
Propriei otrave
La care nu suntem imuni...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.