Precum lumina semilunii
Pătrunde în privirea-mi
Umplându-mi mintea
De imaginea lumii,
Tot așa,
Tot așa, iubito,
Dragostea ta îmi
Penetrează pereții inimii
Săturându-mi viața de sens.
Dar de ce, de ce, iubito,
Dragostea ta
E mai acoperită de
Absențe
Decât e luna de
Nori.
--Paris, într-o noapte de dor, după pahare de vin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.