Elucubrație 51- Elogiu celor care te-au aruncat în lume

Sunt anumiți oameni care 
Te aduc, contrar intenției lor,
În pragul disperării.
Tot acești oameni
Te rănesc de multe ori,
Pentru că te aștepți ca ei
Să-ți înțeleagă
Durerea
Pe care nici măcar tu
Nu o înțelegi.
Anumiți oameni care
De multe ori te ignoră,
Preocupați fiind de altele.
Te ignoră și te lasă singur-
Atât de afundați sunt în ale lor.
Dar tot acești oameni 
Ți-au deschis toate ușile
Pe care tu nu le puteai deschide
Pentru că erai prea mic
Și nu ajungeai la clanțe.
Tot acești oameni te-au ignorat
Pentru că s-au zbătut cu nimicurile
Ca să nu-ți lipsească nimic din ce
E material. 
Să ai tot ce îți trebuie ca să
Zbori cât mai departe, 
Să-ți fie bine,
Chiar dacă luându-ți zborul te rupi
Din ei rupându-i.
Tot acești oameni te-au lăsat singur
Pentru că și-au asumat că nu
Te pot înțelege cu totul.
Tot acești oameni ți-au lăsat
Cheia de la casa pe care au făcut-o,
Să poți să te întorci oricând
Ți-e dor de-acasă.
Tot acești oameni dorm încordați
Când tu te zvârcolești noaptea, bolnav,
În patul în care dormi singur.
Tot acești oameni se sfâșie 
În ascuns
Când din inima ta curge sânge.
Tot acești oameni sunt cei
Care ți-au dat ție
Timpul lor.
Ți-au dat ție parți din viața lor.
Ți-au cerut ceva și înapoi, e drept,
Dar le-ai dat vreodată 
La fel de mult?!
Nici măcar nu îi poți răsplăti cum se 
Cuvine,
Pentru că timpul nu se dă înapoi.
***
Și vezi cum părul li se albește
Și-ți vine să plângi
Că nu poți da timpul înapoi,
Nici spațiul,
Nici situațiile,
Ca să le arăți cumva ceva
Ascuns de tine în tine.
Îi vezi cum vocea li se înmoaie,
Cum mâinile le sunt mai reci,
Cum devin fragili,
Deși se pretind invincibili,
Cum durerea trupului îi cuprinde
Și tu nu poți face nimic
Pentru că ai viața ta pe care cu ei,
Mai mult sau mai puțin, 
Ai construit-o.
Au fost acolo, undeva. 
Poate că n-au zidit cu tine,
Dar ți-au trimis cărămizi.
Poate că n-au venit nechemați să te scape
De tine,
Dar au avut mereu telefonul lângă ei.
Oasele încep să-i doară.
Și pentru bunicii care mai sunt,
Mai mare e durerea.
***
Te trezești la realitate
Aruncat în lume.
***
Întoarce fața ta de la 
Nimicnicia lumii
Și sărută mâna celor
Ce ți-au dat 
Ireversibila lor viață...
Timpul, nu uita, e limitat...