Elucubrație 25

"Bucurie",
Ce titlu ciudat
Pentru fiinta mea.
E numele meu-
O dimensiune foarte,
Foarte
Greu de accesat.
O sfera impenetrabila,
(Cetate inexpugnabila
Eu-afara
Prea rar-inauntru)
Acoperita de tentacule,
Brazdate de cili existentiali
Si de cili
Existentialisti.
Pana la Bucurie
E un drum
Ca pana la Soare-
Cu multe carari
Si cararui
Si carurete
Cu pietre grele,
taioase...
De nu se iau
Pe lopata
Si nici pe cutit...
Un traseu abrupt,
Pentru experti
In bucurologie.
Eu nu mi-am luat
Licenta.
Am renuntat
Pentru ca mi-a fost
Lene- zic unii.
Eu zic ca mi-a fost
Greu
Rau!
Eram sleit de puteri,
Caci tocmai ce excaladasem
Muntele Neputintei,
Ajungand pana la
Varful Renuntarii.
(Jos- Groapa nesfarsita,
Prapastie abisala)
Acolo era ceata
Asa ca am poposit.
Nici pana acum
Nu mi-am dat seama
Daca am inceput
Coborarea-
O cadere-n sus
Inertiata
De ceva forta
Dubioasa.
O "chestie"
Inevitabila
Cauzal.
Doamne, cred ca m-am ratacit!
Ca tot urc
Si cobor
Si nu mai ajung
Pe pamant.
Si mai am si
Pietre-n buzunare!...