Ți-am spus de-atâtea ori
Că te iubesc.
O comă inopinată
Mi-a fost
Turnată-n vene.
Sunt bolnav. Trupul efemer
Cedează-n fața gropilor
Maladiei.
Nu știu ce mai am;
Nu știu ce mai am.
Cert e că te am pe tine,
Panaceu al minții mele
Decadente.
În ochii tăi îmi scald
Disperarea,
Ce curge-alene pe pereții
Mai sper la o secundă.
Am murit, iubito.
Te las acum, te-aștept atunci.
Vom fi-amândoi bătrâni, sau tineri,
Cu regulile noastre,
Cu sufletele noastre,
Legate între ele
Cu lanțul genial,
Al unei iubiri
Eterne…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.