Arhivă blog

luni, 14 octombrie 2019

Trandafir uscat


Ți-am spus de-atâtea ori
Că te iubesc.
O comă inopinată
Mi-a fost
Turnată-n vene.

Sunt bolnav. Trupul efemer
Cedează-n fața gropilor
Maladiei.
Nu știu ce mai am;
Nu știu ce mai am.

Cert e că te am pe tine,
Panaceu al minții mele
Decadente.

În ochii tăi îmi scald
Disperarea,
Ce curge-alene pe pereții
Sicriului-nghețat.
Mai sper la o secundă.

Am murit, iubito.
Te las acum, te-aștept atunci.

Vom fi-amândoi bătrâni, sau tineri,
Cu regulile noastre,
Cu sufletele noastre,
Legate între ele
Cu lanțul genial,
Al unei iubiri
Eterne…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pentru orice fel de impresii, vă rog să respectați regulile decenței.